Reality show-urile “de România”: bugete mari şi actori de ocazie

Moda reality show-urilor este în plină vogă în România. Deşi costurile unor astfel de producţii nu sunt mici, televiziunile se înghesuie să le “vâre” în grilele de programe, pentru că fac audienţă.

In ultimii ani, reality-urile s-au dovedit a fi sarea şi piperul programelor tv româneşti. O mare parte a publicului autohton consumă producţii de genul “Trădaţi în dragoste” (aproximativ 500.000 de telespectatori pe minut, potrivit GfK), “Schimb de mame” – Prima TV, “Test de fidelitate” – Antena 1 (în jur de 600.000 de telespectatori pe minut) sau “Noră pentru mama” (peste 200.000 de telespectatori pe minut), “Şatra” – Kanal D, pentru că se vede mai bine la televizor ceea ce se întâmplă în curtea vecinului.

Realizate cu personaje fictive (cele mai multe dintre ele), reality show-urile înghit bani mulţi din bugetele televiziunilor, iar acestea nu par să ţină cont de criză când vine vorba de rating.

Publicul cumpără “marfa”, adevărul este cosmetizat făcându-se apel la figuraţie, iar totul pare un film desprins din realitate, cu accente dramatice.

“Producţiile de tip reality show nu sunt minciunele, pentru că acest gen de televiziune necesită o muncă de creaţie importantă. Nimic nu se inventează, orice producţie de televiziune este inspirată din realitate. Nu trebuie să uităm însă că uneori «viaţa bate filmul» şi că, dacă am produce numai emisiuni care să reflecte realitatea în toată splendoarea ei, nu am mai fi credibili. Pe de altă parte, preferăm să lăsăm totuşi realitatea pentru ştiri şi să ne concentrăm în emisiuni pe divertisment”, povesteşte pentru Cotidianul Maria Popescu, PR manager Kanal D.

“Un reality nu este uşor de făcut. Cine crede că o astfel de producţie se poate face cu o sumă infimă se înşală. E greu şi pentru cei care fac reconstituiri, pentru că totul costă: figuraţie, costume, maşini, platouri de filmare. În plus, e nevoie şi de multă logistică”, spune Christian Sabbagh, realizatorul şi prezentatorul emisiunii “112- Poliţia în acţiune”, de la Prima TV.

Florin Nicoară, director de programe la Antena 1, este de părere că aceste programe nu sunt în nici un caz ieftine. “În general, costurile unui reality oscilează între 3.000 şi 4.000 de euro pe ediţie, însă cifrele de audienţă justifică efortul”, a declarat, citat de “Adevărul”, Nicoară.

Reprezentantul Kanal D declară că preţurile reality-urilor variază în funcţie de complexitatea acestora. “Nu putem spune că producţiile de tip reality sunt ieftine sau foarte scumpe. Există diferenţe între bugetele alocate. Să nu uitam că «Noră pentru mama» are decoruri impresionante, foarte multe personaje, show-uri săptămânale ce se ridică la nivelul unor producţii de divertisment live şi, nu în ultimul rând, premii de peste jumătate de milion de euro. Toate producţiile de acest gen necesită resurse umane, tehnice şi financiare, însă, în funcţie de amploarea lor, pot fi mai ieftine sau mai costisitoare”, adaugă Maria Popescu.

Folosirea “actorilor de ocazie” în reality show-uri este pusă de realizatori pe seama legislaţiei în vigoare, care nu permite intruziunea în viaţa privată a cuiva.

“La «112 – Poliţia în acţiune» personajele sunt reale şi fac parte din lumea interlopă, emisiunea fiind un reality show autentic. Dar este dificil de realizat, în primul rând, din cauza legislaţiei, pentru că nu poţi arăta la toată lumea lucruri din interiorul existenţei unei persoane dacă această persoană nu este de acord. Fac emisiunea asta de opt ani, e cel mai longeviv reality show din România şi pot să vă spun că nu este deloc uşor”, precizează pentru Cotidianul Christian Sabbagh.

Realizatorul de la Prima TV nu este de acord cu cei care încearcă să facă un spectacol din suferinţa oamenilor de dragul audienţei. “Noi nu condamnăm, asta e treaba justiţiei. Faptul că le blurez feţele nu înseamnă că fac apel la figuraţie. Până la probarea faptelor, chit că sunt reale – îi surprinde camera când sparg o maşină, să spunem -, trebuie consideraţi doar suspecţi, asta e legea”, mai spune Sabbagh.

CNA dixit: în afara prime time-ului

Deseori, în cadrul acestor producţii a fost folosit un limbaj obscen sau cu conotaţie sexuală ori au fost prezentate scene de violenţă fizică şi psihică, lucru ce a determinat Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) să mute, de la 1 iunie, respectivele emisiuni în intervalul orar 23.00-06.00.

“Ţinta este, în primul rând, acele emisiuni care fie sunt nişte reality show-uri, fie folosesc mijloacele reality show-urilor, creând o adevărată confuzie între realitate şi funcţiune, şi care de fiecare dată au ca soluţie o confruntare violentă la sfârşit, care se petrece de cele mai multe ori în familie promovând o violenţă conjugală care nu-şi are locul, considerăm noi, decât după ora 23.00”, a declarat, în cadrul unei şedinţe a Consiliului, Răsvan Popescu, preşedintele CNA.

PR managerul de la Kanal D spune că, la începuturile acestui gen în România, toate producţiile erau reale, cu personaje şi poveşti adevărate. “În urmă cu câţiva ani, CNA a dat o reglementare prin care a obligat posturile de televiziune ca la anumite producţii de tip reality show să se folosească personaje fictive şi actori plătiţi în producţii ce au la bază poveşti inspirate din realitate. Astfel, o serie de producţii de tip reality au adoptat actori plătiţi. Au rămas însă şi producţiile 100% reality” conchide reprezentantul Kanal D.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s