Un pictor român în garda regală spaniolă

Artistul Romeo Niram (34 de ani), originar din Bucureşti, a fost numit locotenent în garda regelui Spaniei, Juan Carlos I. Compatriotul nostru le va face cadou prinţilor de Asturia un tablou.Pentru prima dată în istoria monarhiei spaniole, un străin a fost admis în garda regală Reales Tercios, care aparţine de Ministerul de Interne.
În luna martie, locotenent-colonelul gărzii regale spaniole Reales Tercios, Miguel Angel Galan Segovia, a văzut câteva dintre lucrările pictorului român Romeo Niram.

„Am rămas impresionat de tablourile lui Romeo şi am ordonat subalternilor mei să cerceteze activitatea artistului român”, a declarat, în exclusivitate pentru „Adevărul“, colonelul Segovia.

I-au dat uniformă

Ofiţerul l-a cunoscut personal pe Romeo Niram. Apoi, l-a prezentat generalului ­ Jose Manuel Fuentes Cabrera, preşedintele gărzii Reales Tercios.

Generalul i-a propus artistului român să facă parte din garda regală şi să picteze un tablou pentru prinţii de Asturia, Felipe şi Letizia, cu ocazia aniversării a cinci ani de la căsătorie.

În urmă cu şase zile, Romeo Niram a primit uniforma, iar două zile mai târziu a fost numit locotenent în garda Reales Tercios şi i-au fost înmânate documentele oficiale.

„Este o onoare pentru noi faptul că un artist de talia lui Romeo Niram face parte din gardă. A fost admis în rândul nostru nu numai pentru că a acceptat să picteze tabloul prinţilor, ci şi pentru remarcabilul efort pe care l-a făcut pentru promovarea artei”, a precizat colonelul.

„Poarta Sărutului” în palatul regal

Romeo Niram a terminat, vineri, tabloul pe care îl va dărui prinţilor Felipe şi Letizia. Lucrarea se intitulează „Poarta Sărutului din Asturia”. Tabloul a fost realizat pe pânză de in şi are lungimea de doi metri. Înălţimea picturii este de 1,40 metri. Rama a fost realizată de artistul plastic român Bogdan Ater şi este o reproducere a lucrării „Poarta Sărutului” semnată de Constantin Brâncuşi.

„În realizarea tabloului am folosit elemente din operele mai multor artişti. Am vrut să fac o conexiune între renaştere, suprarealism şi abstract. Am dorit ca «Poarta Sărutului» a lui Brâncuşi să fie aşezată în palatul regal alături de operele realizate de nume cunoscute ale artei universale”, ne-a declarat Romeo Niram. La sfârşitul acestei luni, artistul român le va înmâna prinţilor tabloul. Romeo Niram va picta un alt tablou, pe care i-l va face cadou regelui Spaniei, Juan Carlos I. Evenimentul va avea loc în luna septembrie a acestui an.

Este o onoare pentru noi faptul că un artist de talia lui Romeo Niram face parte din gardă.
Miguel Angel Segovia
locotenent-colonel
în garda regală spaniolă

Născut la Bucureşti

Pictorul român Romeo Niram (34 de ani), este originar din Bucureşti şi a plecat din România în urmă cu opt ani. S-a stabilit în capitala Portugaliei, Lisabona, unde a pictat peste 300 de tablouri.

În cei şapte ani în care a trăit în capitala portugheză a organizat 96 de expoziţii în Franţa, Germania, Spania, Portugalia, Israel şi Turcia. În urmă cu un an, pictorul s-a mutat în Madrid.

Vilă la Târgovişte contra apartament la Castellon

Românii pot da ipoteca din Valencia pentru o vilă în Priseaca. O firmă spaniolă de construcţii le oferă românilor case lângă Târgovişte, în schimbul apartamentelor pentru care încă mai plătesc rate lunare, în Castellon sau Valencia.
Târgoviştenii care doresc să se întoarcă acasă, dar îi împiedică ipoteca din Spania, pot face schimb de locuinţă. Este vorba despre o ofertă lansată de un dezvoltator imobiliar din Castellon, care construieşte un cartier de vile la Târgovişte.

„Oferta li se adresează în special românilor din Castellon şi Valencia care au cumpărat un apartament în aceste provincii. Firma preia împrumutul la bancă al clientului şi îi oferă, în schimb, o vilă în Târgovişte.

Oferta este valabilă dacă valoarea casei nu este mai mare decât suma de bani achitată de către cumpărător”, ne spune Adelina Gherman, administrator al firmei HorfiConstruct, din Castellon.

Vila poate fi cumpărată şi fără finisaje

Construcţia cartierului Cervantes, din Priseaca, lângă Târgovişte, se întinde pe 18.000 metri pătraţi. Proiectul a fost demarat de firma spaniolă Horfi Inginieros în 2006, iar oferta de schimb de locuinţă a fost făcută în februarie 2009.

„Criza imobiliară ne-a luat prin surprindere. Când am început lucrările nu ne gândeam să facem o ofertă de schimb de locuinţă pentru românii din Spania. Aceasta a venit ca o soluţie la criză, iar pentru noi este mai uşor să vindem un apartament în Castellon, decât o casă în România”, completează Adelina Gherman.

Cartierul va avea 33 de vile, preţul unui metru pătrat construit fiind de aproximativ 950 de euro.

„Preţurile vilelor variază în funcţie de tip şi de suprafaţă. Astfel, cea mai ieftină casă se vinde cu 125.000 de euro, iar cea mai scumpă, cu 350.000 de euro. Locuinţele pot fi achiziţionate şi fără mobilă sau alte finisaje interioare, la cererea clientului. În acest caz, preţul vilei este mai mic”, precizează Adelina.

Până în prezent, dintre cele 33 de vile au fost construite şapte, pentru cinci dintre ele fiind realizate inclusiv finisajele exterioare.

Caravana de management din nou la Madrid

Ambasada Romaniei la Madrid a organizat in zilele de 23 si 24 mai, in cadrul parteneriatului cu WSC International si compania de Management si Consultanta SC REALDECISION SRL, o noua sesiune de formare in domeniul managementului de proiecte si comunicare, adresata tinerilor si studentilor romani din Spania.

Sesiunea a cuprins trei module de curs: Comunicare si Inteligenta Emotionala, despre importanta abilitatilor de comunicare si prezentare, emotie pozitiva si empatie; Managementul Schimbarii si Managementul crizelor cu accent pe economic si social, cu exemple practice si studii de caz.

La aceasta noua sesiune de formare au fost prezenti peste 60 de studenti si tineri romani, printre care si profesori, jurnalisti, presedinti sau membri ai asociatiilor romanesti.

Reamintim ca acest proiect debutat in luna februarie 2009 la Madrid, unde pana in prezent s-au organizat trei sesiuni de training, iar in luna martie s-a initiat “caravana de management”, ale caror opriri au fost, pana in prezent, Castellon de la Plana si Barcelona. Urmatoarea etapa este organizarea unei sesiuni la Sevilla.

Acest proiect cu caracter gratuit este deschis tuturor celor care doresc sa obtina notiuni de baza privind gestionarea de proiecte, cresterea capacitatii manageriale, lidership si dezvoltarea abilitatilor de organizare si de comunicare.

Eroul de la Madrid: „Sunt un om amărât“

Marcel Baghiu, un tânăr de 23 de ani, a devenit cunoscut în Spania după ce şi-a riscat viaţa pentru a împiedica un grup de hoţi să jefuiască o parfumerie din Madrid.Botoşăneanul din comuna Dângeni va fi decorat în Spania pentru spiritul civic de care a dat dovadă. Acum îşi spune povestea în „Adevărul“.

Adevărul: Ce planuri aveai când ai plecat din România?

Marcel Baghiu: Am venit în Spania cu gândul să-mi clădesc un viitor. În România eram sărac şi visam, ca mai toţi românii care pleacă în străinătate, ca într-o zi să mă pot întoarce acasă cu banii necesari pentru a-mi construi o casă.

Visam să am o familie în România, pentru că acolo m-am născut şi acolo aş vrea să mor.Dar niciodată nu se ştie ce-ţi oferă viaţa.

Cum ai ajuns la Madrid?

La Madrid am ajuns la îndemnul unui unchi, fratele mamei. Nu m-a ajutat prea mult, ba chiar m-am certat cu el şi a trebuit să plec din casă.

Primul loc de muncă în Madrid a fost cel de ospătar?

Nu, primul locde muncă a fost în construcţii. Timp de şase luni am lucrat la un român care-mi oprea de fiecare dată din banii pe care trebuia să mi-i plătească.

Îmi dădea numai cât să plătesc chiria şi să am ce mânca. Nimic mai mult. Apoi m-am angajat la o discotecă. Dar am plecat şi de aici, pentru că era un local frecventat de persoane care nu-mi plăceau. Eram sărac, dar sunt lucruri pe care eu nu le accept. Apoi am ajuns să lucrez în barul lui Miguel Camara, un spaniol de 36 de ani.

I-am spus din start că eu nu-i voi lua niciun euro din casă, aşa cum fac mulţi ospătari, dar, dacă vreodată am nevoie, să-mi împrumute 50-100 de euro, altfel eu îmi caut de lucru în altă parte. Se uita la mine şi nu-i venea să creadă ce-i spun. Spaniolul a apreciat sinceritatea mea, iar între noi doi s-a legat o prietenie puternică.

Rentează să lucrezi la bar, în Spania?

Eu câştig 900 de euro pe lună. Locuiesc într-un apartament în care mai stau alţi opt români. Stau singur în cameră şi plătesc o chirie de 320 de euro. Mai cheltuiesc în jur de 70 de euro cu întreţinerea. Ce-mi rămâne îi drămuiesc în aşa fel încât să pot trimite părinţilor între 80-100 de euro lunar. Sunt singurul lor copil şi singurul lor ajutor.

Acum sunt în concediu medical şi probabil că nu voi lua mai mult de 700 de euro. Nu ştiu cât voi rămâne în concediu, nu pot să lucrez fără să-mi dea voie medicul. Îmi doresc să încep munca, dar nu cred că acest lucru se va realiza foarte curând, pentru că nu mă simt prea bine. Încă mă mai doare un plămân. Cred că medicii şi-au dat seama că nu sunt bine, dar nu mi-au spus încă nimic.

Medalia pe care o vei primi îţi va aduce vreun beneficiu?

Nu ştiu. Preşedinta Comunităţii Madrid, Esperanza Aguirre, m-a vizitat la spital şi mi-a spus că m-a propus pentru medalie. Sunt impresionat, nu mă aşteptam să apară în presă ceea ce am făcut eu, mai ales că nu consider că a fost un act de eroism. Oricine ar fi reacţionat aşa în locul meu. Eu nu cer de la nimeni nimic.

Dacă îmi vor da ceva, voi primi, pentru că nu sunt un om bogat şi nu mă dau banii afară din casă, dar, vreau să se reţină un aspect, că eu nu cerşesc. Sunt un om amărât, care abia trăieşte din salariul lui şi-şi vede de munca lui fără să fure.Voi lucra în continuare la acelaşi bar, dar dacă mi se va oferi un post de muncă mai bun şi mai bine plătit, nu-l voi refuza. Ştiu că actualul meu şef nu se va supăra. Dimpotrivă, se va bucura pentru mine.

Primarul comunei Dângeni a declarat în presa din România că-ţi va da un teren să-ţi faci o casă. Te vei întoarce în România?

Mă bucur că primarul şi-a amintit de mine, dar în România se promite mult şi se face puţin. Aşteptăm şi vom vedea. Nu ştiu dacă mă voi întoarce curând acasă. Poate plec în altă ţară, aş alege între SUA şi China. SUA pentru nivelul de trai, iar China pentru că-mi plac chinezoaicele.

Vânzătoarea pentru care ţi-ai riscat viaţa este iubita ta?

Nu este iubita mea, dar recunosc că am avut o relaţie cu ea. În România am poze cu multe fete. Îmi place să am poze cu ele, iar la bătrâneţe să-mi aduc aminte de tinereţe. Acum suntem doar prieteni, nu iubiţi. Dar nu din cauza asta am sărit să recuperez casa de marcat, ci pentru că aşa mi s-a părut mie normal.

Sunt impresionat, nu mă aşteptam să apară în presă ceea ce am făcut eu.
Marcel Baghiu
ospătar

Preşedinta Comunităţii Madrid, Esperanza Aguirre, m-a vizitat la spital şi mi-a spus că m-a propus pentru medalie. Sunt impresionat!
Marcel Baghiu
ospătar

Salarii mari și credite ipotecare pentru românii care se întorc acasă

Federația Asociațiilor Românilor din Spania (FEDROM) a elaborat un ”Plan de întoarcere” a românilor rezidenți în Spania, pe care l-a prezentat administrației publice din Spania și România.
La începutul lunii mai, miniștrii Muncii din România și Spania, Marian Sârbu, respectiv, Celestino Corbacho, semnau la București acorduri de colaborare în ceea ce privește întoarcerea muncitorilor români acasă. Conaționalii noștri, stabiliți în Spania, au privit cu mult scepticism semnarea acestui acord, considerând că mai sunt mulți pași de făcut până când se vor întoarce ”cu drag” acasă.

FEDROM a elaborat un ”Plan de întoarcere” a cetățenilor români prin care propune guvernelor cele două țări să țină cont de îmbunătățirea condițiilor de muncă, salariale și sociale din România, astfel încât procesul de întoarcere să fie un proiect atractiv pentru românii care lucrează în Spania.

Prin ”Planul de întoarcere”, FEDROM propune ca salariile din România ”să fie motivante, chiar dacă ele nu ajung la nivelul celor din Spania”, să existe ”relații de muncă stabile și sigure, cu mecanisme care permit muncitorului să se apere de situațiile de exploatare” și să se acorde ”ajutoare pentru revenirea și reîncadrarea” cetățenilor români în țara natală. De asemenea, se cere certificarea experienței de muncă dobândită în Spania, cât și posibilitatea organizării unor cursuri de recalificare profesională.

Pensie în România pentru anii munciţi în Spania

De la 1 ianuarie 2007, românii care au lucrat într-un stat comunitar şi care au contribuit la asigurările sociale pot solicita transferarea sumelor cotizate la sistemul din ţara de origine.
De asemenea, pentru a se pensiona, aceştia pot cumula anii de muncă din străinătate cu anii de muncă din România. Pensia pentru limita de vârstă se acordă celor care îndeplinesc condiţiile privind perioada minimă de cotizare.

În Spania, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru toţi cetăţenii. După 20 de ani de muncă în Spania, Elena Moteca (65 de ani), din Caraş-Severin, poate face bilanţul.

„Nu am câştigat prea mulţi bani, am muncit în menaj şi am primit un salariu de 1.150 de euro. Vechimea şi orele suplimentare lucrate la alte două firme de pres­tări servicii mi-au adus o pensie de 500 de euro pe lună”, spune Elena. La 65 de ani, românca a decis să-şi depună dosarul de pensionare. Astfel, anii de muncă din România s-au adunat cu anii munciţi în Spania, iar acum Elena are atât vârsta, cât şi vechimea pentru pensionare.

„Am plătit statului spaniol mii de euro impozit. Mă aştept să primesc cel puţin 500 de euro, lunar. Cu o asemenea pensie, am de gând să mă întorc în ţară”, povesteşte Elena.

Eroul de la Madrid îşi întreţine familia

Starea de sănătate a compatriotului nostru, care a fost rănit în timp ce încerca să împiedice un jaf, este bună. El a ieşit din spital. Din salariul de ospătar pe care-l câştiga în Spania, Marcel Baghiu îşi ajuta familia din ţară. Tatăl său adoptiv este grav bolnav şi este imobilizat la pat.

Ospătarul român care a împiedicat un grup de infractori să fure casa de marcat a unei parfumerii din Madrid a fost externat, duminică noapte, din spitalul „Gregorio Maranon“.
Tânărul botoşănean de 23 de ani a primit permisiunea să se trateze la domiciliu. Conform lui Miguel Camara, patronul barului unde lucrează românul, acesta se va întoarce la muncă peste câteva săptămâni.

Nouă tăieturi şi o zgârietură pe faţă

„Am vorbit cu el, se simte bine şi este nerăbdător să reînceapă munca. El este singur în Spania, nu are pe nimeni din familie, iar noi, cei de la bar şi prietenii pe care-i mai are, suntem unica lui familie. Îl vom ajuta cu tot ce va avea nevoie”, spune Miguel Camara, patronul barului unde lucrează Marcel Baghiu.

Imediat după incident, eroul nostru a predat casa de marcat vânzătoarelor de la parfumerie, iar când a revenit la bar a simţit „o căldură puternică în partea stângă”, după cum a povestit el în exclusivitate pentru „Adevărul“. Abia atunci şi-a dat seama că a fost înjunghiat. Marcel avea şi o zgârietură pe faţă, din dreptul urechii stângi până la nas. ”Probabil m-a lovit cu portiera când a dat să se urce în maşină cu casa de marcat, iar eu am reuşit să i-o smulg din mâini”, povesteşte Marcel.

Fapta românului i-a impresionat pe spanioli, iar sâmbăta trecută, consilierul madrilen pentru imigraţie, Javier Fernandez Lasquetty, a afirmat că, în următoarea şedinţă a guvernului Comunităţii Madrid, va propune ca românul să fie decorat cu medalia „Merit Cetăţenesc“.

Mândria comunei

De două zile, în localitatea Dângeni nu se vorbeşte decât despre curajul lui Marcel. Părinţii tânărului de 23 de ani au aflat de isprava fiului lor abia luni, când acesta a sunat un vecin din sat să-şi anunţe rudele că este sănătos. Părinţii săi nu au telefon. „Se temea că vom afla de la televizor şi că ne vom face griji. Ne-a povestit cum a sărit pe hoţi şi a fost înjunghiat şi că spaniolii îl cred erou.

L-am dojenit puţin, ca orice mamă, dar sunt mândră de el“, spune Elvira Bulgaru, mama lui Marcel.

Trăiesc din ajutor social

Părinţii lui Marcel Baghiu trăiesc doar dintr-un ajutor social de 140 de lei pe lună, acordat de primăria Dângeni. Dumitru, tatăl lui Marcel, este ţintuit la pat de o boală gravă, iar mama sa munceşte cu ziua pentru a avea ce pune pe masă. Cei doi trăiesc doar din puţinii bani pe care tânărul de 23 de ani reuşeşte să-i trimită acasă.

După peripeţiile prin care a trecut băiatul lor, soţii Bulgaru vor să-şi vadă copilul acasă, lângă ei, chiar dacă sunt convinşi că n-ar mai avea din ce trăi. „Suntem săraci şi depindem doar de ajutorul lui. I-am spus să vină acasă, să-l ştiu în siguranţă. El a spus că s-a săturat de sărăcie şi că, dacă vine, nu ne mai poate ajuta“, povesteşte Elvira Bulgaru.

„I-am spus, când a plecat în Spania, să nu ne facă de ruşine şi să nu uite de unde a plecat. Ştiam că mă va asculta, pentru că mereu a fost un copil cuminte şi săritor. Sunt mândru de el“, spune şi Dumitru Bulgaru, tatăl adoptiv al lui Marcel.