Acces liber la muncă în Spania pentru români

Consiliul de Miniştri al Spaniei a decis vineri că nu va prelungi moratoriul care restricţiona dreptul la muncă muncitorilor români şi bulgari.

Moratoriul va fi ridicat de la 1 ianuarie 2009, întrucât guvernul consideră că românii vor prefera să muncească în ţara lor de origine, unde s-a înregistrat o creştere economică.

În luna iunie, se va întocmi un studiu, pentru a se evalua efectele acestei decizii.

„Ne bucurăm că moratoriul nu va fi prelungit şi că românii vor lucra legal în Spania şi vor avea drepturi egale cu spaniolii”, ne-a declarat Maria Ligor, ambasadoarea României la Madrid.

Vestea a fost primită cu bucurie şi de comunitatea românească din Spania. „Neprelungirea moratoriului a fost o mare surpriză.

Din datele pe care le aveam, reieşea faptul că Spania nu va permite liberul acces pe piaţa muncii, din cauza crizei economice”, spune Gheorghe Găinar, preşedintele Asociaţiei Culturale din Alcala de Henares.

Reacţii optimiste

„Ne bucurăm că românii vor putea munci legal în Spania, deoarece de anul trecut luptăm pentru obţinerea acestui drept. Chiar săptămâna trecută, Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE) a înmânat administraţiei spaniole un manifest, în care se cerea ridicarea moratoriului”, ne-a spus Daniel Ţecu, preşedintele FADERE.

În prezent, peste 300.000 de români muncesc la negru în Spania. „Am sărbătorit cu prietenii ridicarea moratoriului, deoarece voi putea cotiza pentru serviciile sociale şi drepturile mele vor fi recunoscute”, ne-a mărturisit Gabriel Mitroi (28 de ani), muncitor la negru în construcţii.

„Eu şi soţul meu am aşteptat cu nerăbdare ridicarea moratoriului, pentru a face un împrumut de casă. Muncim de trei ani la negru şi băncile nu ne dădeau împrumutul”, spune Roxana Bălan (32 de ani), ospătăriţă la Madrid.

ISTORIC

Potrivit acordurilor de adeziune la UE, românii au avut restricţii pe piaţa muncii din Spania în 2007 şi 2008. Perioada putea fi mărită cu trei ani şi la nevoie cu alţi doi ani.

Amenzi drastice pentru imigranţii ilegali

Noua Lege a Imigraţiei, care a fost aprobată săptămâna trecută, elimină restricţiile de muncă impuse românilor şi bulgarilor, dar înăspreşte amenzile pentru imigranţii ilegali, pe teritoriul Spaniei.

Dacă până acum, cea mai mică amendă pentru o infracţiune administrativă era de 300 de euro, din 19 decembrie, aceasta va fi de 500 de euro.

Infracţiunile grave, angajarea fără contract a unui imigrant sau discriminarea din motive de rasă sau religie, care se pedepseau înainte cu o amendă de 6.000 de euro, au ajuns acum la 10.000 de euro.

În cazul infracţiunilor foarte grave (de exemplu falsificarea actelor de rezidenţă) amenda este de 100.000 de euro şi vinovatul poate fi condamnat şi la închisoare.

În noua Lege a Imigraţiei au fost modificate şi prevederile privind regruparea familiei.

Imigranţii extracomunitari pot cere permise de rezidenţă doar pentru rudele de gradul întâi, numai dacă acestea au mai mult de 65 de ani şi depind exclusiv de persoana aflată în Spania.

Casting pentru cântat la metrou

În total, au fost eliberate 42 de autorizaţii pentru tot atâţia muzicieni, care vor avea la dispoziţie locuri special amenajate pentru a cânta în staţiile de metrou din capitala Catalunyei. Autorităţile locale din Barcelona au început să elibereze atestate pentru artiştii care doresc să câştige bani în spaţiile publice.
Aglomeraţia caracteristică marilor oraşe se reflectă cel mai bine pe coridoarele din reţeaua de metrou.

Muzicienii ambulanţi au devenit şi la Barcelona prezenţe constante în peisajul zilnic.

Asociaţia Muzicienilor de Stradă, în colaborare cu serviciul de transport public din Barcelona au organizat, în luna noiembrie, un casting la care s-au prezentat aproximativ 50 de muzicieni.

Doar 42 au obţinut carnetul de asociat ce le dă dreptul să cânte în subteran. Astfel de concursuri se vor desfăşura anual, în primul rând pentru a combate orice formă de cerşit şi pentru ca muzica interpretată în metrou să fie una de calitate.

Din juriu au făcut parte doi profesori de muzică, iar fiecare concurent a trebuit să interpreteze trei melodii, dintr-un repertoriu de cel puţin 15-20.

„Juriul nu a ţinut cont de limba în care cântăm. A fost important să ţinem ritmul şi măsura“, explică Firaru Mihai, unul dintre câştigătorii castingului.

Mihai, originar din comuna I.L. Caragiale, a învăţat să cânte la acordeon în România, iar în prezent susţine că poate să interpreteze sute de melodii.

Nu-i mai deranjează poliţia

După ce trec de selecţia riguroasă şi au toate actele în regulă, muzicienii ambulanţi trebuie să îşi schimbe în fiecare zi locul în care cântă. Fiecare artist are dreptul să cânte câte patru ore zilnic. „Două ore de dimineaţa şi alte două ore seara. Nu poţi sta mai mult, căci vin alţii la schimb“, ne explică Mihai.

La fiecare două săptămâni, muzicienii se întâlnesc la asociaţie pentru a primi orarul cu locaţiile şi orarul în care pot cânta în metrou.

„E mult mai bine cu carnetul. Nu ne mai fugăreşte poliţia şi nu mai stăm cu frică“, declară Mihai.

Plătesc cotizaţie

Principalele condiţii impuse de cei de la transportul municipal din Barcelona sunt de a se respecta orarul stabilit, dar şi cele 32 de puncte amenajate.

Mai mult, nu se pot folosi instrumente de percuţie şi amplificatoare de peste 20 de waţi. Anual, muzicienii plătesc la asociaţie o taxă de 36 de euro.

Măiestria muzicienilor este răsplătită de trecători. „Unii se opresc şi ne lasă câte o monedă, alţii trec indiferenţi.

De obicei, câştig zilnic între 15 şi 20 de euro“, dezvăluie acordeonistul român, grăbit să-şi reia locul în pătrăţelul amenajat pentru ei, căci timpul trece în defavoarea lui.

Juriul nu a ţinut cont de limba în care cântăm. A fost important să ţinem ritmul şi măsura. E mult mai bine cu carnetul. Nu ne mai fugăreşte poliţia şi nu mai stăm cu frică.
Mihai Firaru
muzician

Peste 100 de staţii

Pe cele şase linii de metrou din Barcelona, muzicienii ambulanţi au 32 de locuri amenajate unde se pot aşeza şi cânta nestingheriţi. Toate locaţiile autorizate sunt amplasate în zonele cele mai aglomerate.

Staţiile cele mai râvnite sunt cele care duc la punctele turistice ale oraşului şi unde şi fluxul de turişti este mare.

Astfel, din cele peste 100 de staţii de metrou din Barcelona, cele din Passeig de Gracia, Catalunya, España sau Liceu sunt considerate cele mai rentabile.