Şefii ştirilor posturilor care au difuzat cazul profesoarei din Zalău, chemaţi la CNA

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) va discuta, în şedinţa de joi a Consiliului, cu directorii de ştiri de la Realitatea TV, Antena 1, Antena 3, OTV şi Prima TV, posturi care au difuzat filmuleţe şi poze cu profesoara din Zalău care întreţinea relaţii sexuale cu soţul ei.

Decizia a fost luată în şedinţa de marţi, membrii CNA constatând că posturile Realitatea TV, Antena 1, Antena 3, OTV şi Prima TV au difuzat imagini sau înregistrări cu profesoara din Zalău care întreţinea relaţii sexuale cu soţul ei, deşi acest caz nu era unul de interes public.

În acest sens, membrii CNA au decis să îi invite la discuţii pe directorii celor cinci posturi, pentru a-i întreba ce i-a determinat să difuzeze imagini cu respectivul caz. La întâlnire vor fi invitaţi şi reprezentanţii Asociaţiei Jurnaliştilor din România, ai Agenţiei de Monitorizarea Presei şi ai Centrului pentru Jurnalism Independent.

Potrivit membrilor CNA, cazul profesoarei din Zalău nu era de interes public, pentru că ea s-a filmat acasă, împreună cu soţul său, în timp ce întreţineau relaţii sexuale, dovedindu-se că imaginile şi înregistrările au fost postate de altcineva pe internet, de unde au fost preluate de televiziuni.

„Din ce în ce mai multe lucruri jignitoare apar pe televizor (…). Un lucru care se petrece la nişte oameni acasă ajunge subiect de scandal şi un subiect tabu”, a remarcat Dan Grigore, membru al CNA.

„Ea este victimă”, a spus şi Gelu Trandafir, membru în Consiliu.

Cazul nu era de interes public deloc”, a afirmat Răsvan Popescu, preşedintele CNA. „La început a apărut o chestiune de genul că ea şi-ar fi postat imaginile pe internet, dar s-a dovedit contrariul (…). Era o chestie de la ei de-acasă, erau căsătoriţi, nu văd unde era interesul publicului”, a precizat Popescu.

Pe de altă parte, Ioan Onisei a solicitat declanşarea unei dezbateri publice în privinţa cazurilor de acest gen, care apar din ce în ce mai des la televiziuni.

Directoarea Şcolii Generale „Mihai Eminescu” din Zalău apare, împreună cu soţul ei, în mai multe filmuleţe şi fotografii în timp ce întreţin relaţii sexuale, aceste imagini fiind postate pe Internet pe un site destinat adulţilor.

OSCE solicită preşedintelui României să nu promulge legea ştirilor „pozitive”

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) solicită preşedintelui României, Traian Băsescu, să nu promulge legea care impune radiourilor şi televiziunilor să difuzeze mai multe ştiri „pozitive”.

Printr-o lege care încă are nevoie de aprobarea preşedintelui Traian Băsescu, radiodifuzorii trebuie să aloce timpi egali pentru ştirile „pozitive” şi „negative” în jurnalele lor.

„Recomandarea sau chiar definirea ştiri bune versus ştiri rele reprezintă o severă intruziune a politicului în libertatea editorială”, a spus Miklos Haraszti, reprezentantul pentru libertatea presei al OSCE.

„Legislaţia nu respectă nici drepturile pe care le are audienţa”, a mai spus el, într-o declaraţie făcută la sediul OSCE din Viena.

„Nu văd cum faptul că li se vor comanda editorilor 50% procente de ştiri bune ar putea îmbunătăţi climatul general şi ar putea da oamenilor o privire echilibrată asupra vieţii de zi cu zi”, a adăugat el.

Legea, iniţiată de de un deputat al PNL şi de un membru al opoziţiei, PRM, a fost aprobată în unanimitate de Senatul României.

CNA, organismul de reglementare al radiodifuzorilor din România, a cerut de asemenea lui Traian Băsescu să nu promulge legea.

Fost stat comunist care a aderat la Uniunea Europeană anul trecut, România se confruntă încă cu probleme legate de sărăcie şi corupţie, se arată în ştirea Reuters.

Senatul a adoptat, la sfârşitul lunii iunie, cu unanimitate de voturi, o iniţiativă legislativă prin care programele de ştiri ale posturilor de televiziune şi de radio vor trebui să conţină, în pondere egală, ştiri cu teme pozitive şi, respectiv, negative.

Proiectul, iniţiat de senatorul PRM Gheorghe Funar şi deputatul PNL Ioan Ghişe, vizează modificarea şi completarea Legii audiovizualului 504/2002.

Conform motivării iniţiatorilor, scopul acestei propuneri este „de a îmbunătăţi climatul general şi de a oferi şansa publicului să aibă percepţii echilibrate asupra vieţii cotidiene, atât din punct de vedere psihic, cât şi emoţional”.

Potrivit autorilor legii, studiile de specialitate evidenţiază, fără echivoc, escaladarea bolilor cronice ca urmare a stărilor psihice depresive, iar stările emoţionale şi psihice depresive conduc în mod cert la îmbolnăviri.

Cei doi parlamentari afirmă că justeţea propunerii legislative este confirmată de „exemple preluate din cărţi”, ei invocând, pe larg, pasaje despre sănătate şi învăţare din „Tehnica învăţării rapide”, de Sheila Ostrander şi din „Strategii pozitive de muncă şi viaţă”, de Tom Rath, în care se arată că „negativismul ucide„.

„Aceste probe demonstrează extraordinara nocivitate şi efectele ireversibile asupra sănătăţii şi vieţii oamenilor atunci când ştirile negative ne copleşesc existenţa”, mai susţin cei doi parlamentari.

Propunerea, care are caracter organic, a fost adoptată de Senat în calitate de Cameră decizională.

SLOVACIA VA TRECE LA EURO DE LA 1 IANUARIE 2009

Slovacia va deveni la 1 ianuarie 2009 a şaisprezecea ţară care adoptă moneda unică europeană. UE a invitat în mod oficial Slovacia să se alăture comunităţii euro, stabilind şi rata oficială de schimb pentru moneda slovacă. Astfel, un euro va fi echivalentul a 30,12 coroane, relatează BBC.

Cei 27 de miniştri de finanţe din Uniunea Europeană au aprobat aderarea Slovaciei la euro, în ciuda îngrijorărilor manifestate de Banca Centrală Europeană, legate de inflaţia din această ţară.

Recent, Slovacia a întărit valoarea coroanei cu 15%, într-o încercare de a lupta împotriva inflaţiei. Aderarea acestei ţări la zona euro va avea un efect benefic asupra creşterii economice, potrivit Ministrului Finanţelor slovac, Jan Pociatek care şi-a exprimat încrederea că adoptarea monedei unice va atrage mai mulţi investitori străini.

La zona euro a mai aderat şi Slovenia în 2007, iar Malta şi Cipru au adoptat moneda unică în ianuarie 2008.

GRUPUL DE LA CLUJ SE DESPARTE DE PSD. DÂNCU, RUS ŞI PUŞCAŞ AU DEMISIONAT

Tensiuni în tabăra social democrată. Grupul de la Cluj a decis să se separe de PSD, iar vicepreşedinţii filialei, Vasile Dâncu şi Ioan Rus şi-au prezentat, marţi, demisiile. De asemenea, Vasile Puşcaş şi-a anunţat şi el demisia din funcţia de membru al Consiliului Naţional al PSD. Adrian Năstase, preşedintele Consiliului Naţional al partidului, a declarat că cei doi nu au plecat din partid, ci doar şi-au dat demisia din funcţiile de conducere. Ei vor continua să aibă un rol activ în cadrul PSD, a declarat Năstase.

Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a declarat, marţi, pentru Rompres, că demisiile lui Vasile Dâncu, Ioan Rus şi Vasile Puşcaş din funcţiile pe care le deţineau în cadrul partidului reprezintă „o reacţie firească” la nivelul performanţelor Organizaţiei PSD Cluj. Totodată, Iliescu a precizat că era de aşteptat o asemenea decizie.

‘Nu trebuie dramatizat sau exagerat. Asemenea lucruri se întâmplă în practica politică, există şi succese şi insuccese, dar important este cum să le privim cu luciditate, astfel încât să ridicăm performanţele pe care partidul este dator să le aibă’, a declarat preşedintele de onoare al PSD, pentru Rompres.

Pe de altă parte, preşedintele partidului, Mircea Geoană, a declarat că demisiile lui Vasile Dâncu, Ioan Rus şi Vasile Puşcaş îl afectează ca om şi ca lider al partidului

Totuşi, Cei de la Cluj spun că vor înfiinţa o organizaţie socială ardeleană, idee despre care Dâncu spune că ar fi o soluţie bună pentru România. Scandalul în partid a survenit în urma deciziei PSD de a dizolva filialele care au obţinut un scor mai mic de 20% în alegerile locale din iunie.

Despre potenţialii emigranţi şi viitorii imigranţi

Pentru a face o simplă diferenţiere terminologica între cuvintele „emigrant” şi „imigrant”, care pot fi uneori confundate ca sens, ar fi suficient sa deschidem DEX-ul la pagina respectivă. Însă pentru a te transforma dintr-un potenţial emigrant („persoana care îşi părăseşte locul de baştină pentru a se stabili într-o ţară străină”) într-un imigrant, („persoana care s-a stabilit într-o ţară străină, părăsind ţara de origine”) în unul cu acte în regulă, în mod sigur vei avea de parcurs un drum destul de sinuos.
Cetăţenii moldoveni sunt poate unii dintre cei mai vizaţi printre cetăţenii ţărilor din Estul Europei când mass-media tratează subiectul emigrării ilegale,cunoscut fiind faptul că modul legal de emigrare nu se află la discreţia fiecărui doritor. Au devenit o normalitate noutăţile de genul plecărilor ilegale din acest stat prost gestionat sub toate aspectele dezvoltării moderne în comparaţie cu alte ţări vecine. Cine ar mai dori să stea la discreţia unei guvernări obediente, supusă unui preşedinte viclean care urmăreşte doar scopuri de partid sau personale? Vizăm direct pe cel care zice azi că ar dori ca ţara sa să intre în UE, dar să evite aderarea la NATO. Asta pentru a face sluj ruşilor(!) Pare credibilă şi chiar salutabilă tendinţa sa europeistă, dacă nu ar fi o butadă, o nouă butadă în şirul atâtor altora proclamate până acum. De parcă ar promite ceva cu de la sine putere şi nu ar şti de adevărata realitate. Aşa cum a promis retrocedarea a două tablouri de valoare Rusiei, furate chipurile de la Ermitajul de Sankt-Petersburg şi găsite de colaboratorii SIS, care în final s-au dovedit a fi contrafăcute. Curios rămâne faptul că a fost crezut la Moscova până în momentul când s-a descoperit faptul inexistenţei unor asemenea tablouri, cum pare a fi crezut şi la Bruxellas în perspectiva aderării la UE…
O fi viclean vulpoiul, dar nici oile nu-s proaste (vine vorba: sic!). Un recent sondaj efectuat de serviciul american Gallup, dat publicităţii de Washington ProFile, arată că fiecare al treilea cetăţean moldovean ar dori să emigreze cu orice preţ. Motivul invocat de respondenţi este unul cât se poate de clar: vor să se ducă la muncă. Să reamintim că din republică au emigrat deja circa un milion de oameni, jumătate în ţările Europei de Vest, celaltă jumătate – în Rusia. Cifrele de mai sus denotă cea mai crescută cotă a numărului populaţiei care intenţionează să emigreze printre ţările ex-sovietice, dintre care cel mai mic procentaj îl acumulează Kazahstanul (13%) şi Tadjikistanul (12%).
Despre un procentaj mult mare de moldoveni cu intenţii vădite de a emigra peste hotare (circa 45 la sută) se raporta într-un sondaj realizat în luna aprilie a.c., realizat de Centrul de analiză şi investigaţii sociologice, politlogice şi psihologice ”CIVIS” cu sediul la Chişinău. Cum pot fi oare numiţi acei care guvernează peste un stat populat aproape pe jumatate din potenţiali emigranţi şi cu un milion de cetăţeni locuind în afara graniţelor???

A.L.

În Spania, Românii sunt cei mai numeroşi străini

Ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică (INE) arată că în Spania trăiesc 728 de mii de români.
În ultimul an, comunitatea românească a înregistrat cel mai ridicat indice de creştere – 38,3 %, fiind acum cea mai numeroasă din Spania, înaintea colectivului marocanilor care numără 644.688 şi ecuadorienilor (420.110).
În 2007, peste 200 de mii de români s-au stabilit în Spania şi acum colectivul a ajuns la numărul record de 728.967 de membri. Ceea ce bănuia toată lumea s-a adeverit: suntem comunitatea străină cea mai importantă. Acest lucru poate fi exploatat de forţele politice spaniole la alegerile europene, care vor căuta de această dată şi votul nostru.
Potrivit INE, la 1 ianuarie 2008, Spania avea o populaţie de 46,06 milioane de locuitori, din aceştia 5,22 milioane – reprezentând 11,3 la sută din întreaga sa populaţie – fiind străinii. Numărul acestora este însă cu aproape un milion mai mare decât cu un an în urmă. Potrivit INE, la începutul lui 2007 numărul străinilor din Spania era de 4,5 milioane.
D. M.
www.romaninlume.ro

Moratoriului pentru români va fi analizat în toamnă

Ministrul spaniol al Muncii, Celestino Corbacho, nu a adus nici-o noutate privind expirarea moratoriului pentru muncitorii români şi bulgari la sfârşitul anului.
Potrivit deciziei luate de Guvernul Spaniei înainte de intrarea în UE a României şi Bulgariei privind limitarea accesului muncitorilor acestor ţări pe piaţa spaniolă a muncii, la sfârşitul anului 2008 aceste restricţii ar trebui ridicate. Având însă în vedere problematica economică a Spaniei şi faptul că şomajul este în creştere este posibil ca Guvernul spaniol să se răzgândească şi să prelungească acest moratoriu. Ministrul Muncii şi Imigraţiei, Celestino Corbacho, ne-a precizat, recent, în urma unei întâlniri cu Forul Imigraţiei din cadrul instituţiei pe care o conduce, că moratoriul va fi dezbătut de guvern în toamnă. „În ceea ce priveşte moratoriul, ministrul de afaceri externe se află în contact cu omologii săi din cadrul celorlalte ţări ale UE. Ce se ştie acum este că ministrul de externe (n. r. Al Spaniei) va elabora în septembrie sau octombrie, în concordanţă cu acordurile europene, un raport şi o propunere privind prelungirea sau ridicarea, aşa cum se prevede la ora actuală, restricţiilor”, ne-a declarat ministrul spaniol al Muncii şi Imigraţiei, Celestino Corbacho.
În ceea ce priveşte campania de ajutorare a străinilor care doresc să se întoarcă acasă, ministrul spaniol a precizat că românii nu sunt incluşi printre beneficiarii acestei măsuri. „Plata şomajului pentru întoarcerea în ţara natală îi priveşte doar pe imigranţii extracomunitari, pentru că împreună cu românii şi cu bulgarii formăm un spaţiu comun, al UE, dincolo de restricţiile pe termen scurt. Împărtăşim acest spaţiu prin drepturi şi prin mobilitate aşa că nu ar avea sens ca românii şi bulgarii, de pildă, să se înscrie la o directivă de întoarcere”, ne-a mai precizat ministrul Celestino Corbacho.
Din luna iulie, Guvernul Spaniei va oferi imigranţilor legali, care rămân în şomaj, o serie de avantaje economice ca să se întoarcă acasă. Una dintre acestea este plata in 2 rate a somajului cu condiţia de a renunţa la dreptul de rezidenţă şi de muncă.
Potrivit ofertei anunţate de guvern, imigranţii care vor accepta să se întoarcă în ţară vor putea să încaseze ajutorul de şomaj în două plăţi, una de 40 şi una de 60 %.
Corbacho crede că de această măsură o să beneficieze aproximativ 1 milion de străini, adică aproape jumătate din imigranţii estracomunitari, care sunt cam 2,2 milioane. Cei care vor dori să beneficieze de aceste plăţi vor trebui să renunţe la permisele de muncă şi de rezidenţă pentru minim 3 ani. Ulterior, ei pot solicita reîntoarcerea, dar administraţia spaniolă îşi rezervă dreptul de a accepta sau nu solicitarea, în funcţie de situatia economică a Spaniei din acel moment.
Deocamdata nu se ştie care va fi efectul acestei măsuri şi nici dacă ea va avea succesul sperat de guvernul spaniol, dar următorii ani se anunţă foarte grei pentru economia spaniolă care a fost luată prin surprindere de stoparea sectorului construcţiilor odată cu declanşarea crizei economice mondiale.
Felix Damian