Amy Winehouse a făcut un pact de sinucidere cu soţul său

Turbulenta cântăreaţă Amy Winehouse a făcut un pact de sinucidere cu soţul său, producătorul Blake Fielder-Civil, în prezent reţinut pentru obstrucţionarea justiţiei, pentru cazul în care vor fi despărţiţi de o lungă pedeapsă cu închisoarea.

Producătorul Blake Fielder-Civil se află în închisoare din data de 10 noiembrie. Fielder-Civil va sta închis până la jumătatea lunii ianuarie, anul viitor, când va avea loc o nouă audiere în cazul în care este cercetat.

El este acuzat că “a complotat” împreună cu un alt bărbat, Anthony Kelly, ca un barman, James King, să nu depună mărturie într-un alt proces care îl vizează.

 În acest al doilea proces, Fielder-Civil şi un complice, Michael Brown, sunt acuzaţi că l-au agresat şi rănit pe James King, pe 20 iunie. Se pare că soţul lui Amy Winehouse i-ar fi oferit barmanului suma de 200.000 de lire sterline pentru a nu depune mărturie la proces, informează ediţia australiană a Herald Sun.

Amy Winehouse va fi interogată de poliţie în cursul acestei săptămâni, pentru a se stabili dacă era la curent cu planul soţului său.

Poliţia nu a exclus posibilitatea ca ea să fie arestată ulterior, dacă se va dovedi că a fost complice. Amy trebuie să se prezinte la poliţie pentru a i se lua amprentele şi a răspunde întrebărilor poliţiei londoneze. “Este un lucru foarte important pentru anchetă”, a spus o sursă din cadrul poliţiei.

Sora cântăreţei Nadine s-a aruncat de la etajul zece

Sora cântăreţei Nadine, Ana Voindrouh, de 29 de ani, s-a aruncat, marţi după-amiază, de la balconul unui apartament situat la etajul zece al unui bloc din Capitală şi a decedat în urma impactului cu solul, potrivit unor surse din anturajul cântăreţei.

Anchetatorii nu au găsit în locuinţă tinerei, din strada Becaţei, niciun înscris care să justifice gestul femeii, şi investighează împrejurările decesului.

Cântăreaţa Nadine, care a prezentat mai multe emisiuni de divertisment la diferite posturi TV din România a plecat de mai bine de trei ani din ţară.

Israel: Un nou episod cu Nicolas Sarkozy şi stilourile

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi soţia sa Carla Bruni-Sarkozy au semnat, duminică, la sosirea lor în Israel, într-o carte de aur, ocazie cu care între cei doi şi preşedintele israelian Shimon Peres a avut loc o scurtă discuţie pe tema unui stilou, relatează lci.fr

La sosirea lor în Israel, Nicolas Sarkozy şi soţia sa Carla Bruni-Sarkozy au asistat la o scurtă ceremonie protocolară, în cursul căreia aceştia au semnat într-o tradiţională carte de aur. După episodul cu stiloul pe care Nicolas Sarkozy şi l-a însuşit în România în timpul semnării unui parteneriat cu Traian Băsescu, acelaşi obiect s-a aflat din nou în centrul unei scurte discuţii.

Preşedintele francez s-a adresat în engleză soţiei sale, cerându-i să semneze alături de el în registru. După ce a semnat, Carla Bruni-Sarkozy i-a înapoiat stiloul soţului său, în timp ce Shimon Peres a propus cuplului să-l păstreze. Cu un zâmbet larg, soţia preşedintelui a acceptat. “We keep the pen”, a spus ea râzând.

Conversaţia a continuat în jurul mariajului cuplului prezidenţial. “Ea trebuie să semneze cu noul său nume (…) pentru că tocmai ne-am căsătorit”, a declarat Nicolas Sarkozy.

Sarkozy a semnat, în timpul vizitei la Bucureşti, din 5 februarie, un parteneriat cu preşedintele român Traian Băsescu. În timpul acestui eveniment, preşedintele francez a fost atras de un frumos stilou Mont Blanc pe care mai întâi l-a privit, apoi l-a pus pe masă, l-a luat din nou în mână şi, în final, l-a băgat în buzunar, după ce i-a cerut permisiunea lui Traian Băsescu.

După ce şi-a făcut cadou, la Bucureşti, un stilou de la preşedintele Traian Băsescu, şeful statului francez, Nicolas Sarkozy, s-a văzut în situaţia de a primi, de la cancelarul german Angela Merkel, un alt stilou nou-nouţ, sub hohotele de râs ale celor prezenţi la întâlnire.

Românii mai au de aşteptat până vor putea munci legal în Olanda

Camera inferioară a Parlamentului de la Haga a decis, marţi, prelungirea şi după 2009 a restricţiilor impuse muncitorilor români şi bulgari pe piaţa muncii din Olanda, potrivit postului public de televiziune olandez NOS.

Deputaţii din partidele care formează coaliţia de guvernământ, CDA (creştin-democraţi) şi PvdA (Partidul Muncii – social-democrat) au votat şi ei în favoarea acestei decizii adoptate cu o largă majoritate, în pofida faptului că piaţa muncii olandeză se confruntă cu o lipsă acută de personal în anumite domenii de activitate.

Ministrul Muncii şi Afacerilor Sociale, Piet Hein Donner (CDA), îşi exprimase anterior dorinţa ca piaţa muncii să fie deschisă românilor şi bulgarilor începând de la 1 ianuarie 2009, însă Camera Deputaţilor a considerat că trebuie mai întâi soluţionată problema muncitorilor polonezi care au emigrat în Olanda după aderarea ţării lor la UE, în 2004.

Potrivit VVD (Partidul Popular al Libertăţii şi Democraţiei – liberal), numărul polonezilor sosiţi în Olanda a depăşit cu mult cifrele preconizate: în loc de 15.000 cât fusese estimat, 120.000 de polonezi au sosit după 2004, ceea ce a dus la presiuni asupra Guvernului de la Haga.

Potrivit deciziei de marţi a deputaţilor olandezi, românii şi bulgarii vor trebui să mai aştepte cel puţin trei ani până când vor căpăta acces liber pe piaţa muncii olandeză.

Până atunci, ei au nevoie de un permis de muncă special, eliberat de autorităţi, pentru a putea desfăşura o activitate lucrativă în această ţară. Pentru eliberarea respectivului permis de muncă, angajatorul trebuie să facă dovada că nu a găsit personal calificat necesar pe piaţa muncii olandeză.

Intenţia ministrului Donner a fost criticată de propriul său partid, CDA, care a considerat că acesta se pripeşte dorind deschiderea pieţei muncii pentru români şi bulgari în 2009.

La rândul său, formaţiunea PvdA a subliniat că nu există suficiente spaţii locative pentru numărul mare de muncitori români şi bulgari aşteptaţi în Olanda după deschiderea pieţei muncii, de aceea trebuie soluţionată mai întâi problema locuinţelor.

Cât despre Partidul Socialist (SP), acesta a afirmat că ministrul Afacerilor Sociale a fost prea laconic în prezentarea situaţiei existente pe piaţa muncii.

Şase români, arestaţi după ce au jefuit mai multe camioane în mers

Şase români au fost arestaţi de poliţia germană după ce au sustras laptopuri şi telefoane mobile din mai multe camioane aflate în mişcare.

Cei şase români au sustras produsele electronice dintr-un număr similar de camioane care rulau pe autostrăzile din regiunea germană Ruhr, relatează cotidianul Bild în ediţia electronică.

Românii blocau banda din stânga cu o maşină, în timp ce restul se apropiau cu un alt autoturism foarte aproape de camion.

“La circa 80 de kilometri la oră, doi dintre ei se urcau pe capota maşinii, spărgeau uşa din spatele camionului şi aruncau cutiile încărcate prin acoperişul autoturismului”, a declarat Manfred Radecke, purtător de cuvânt al poliţiei din Dortmund.

Când autoturismul se umplea de cutii, românii se retrăgeau. Ultima lor tentativă a fost dejucată însă de poliţia germană.

SERVICIILE SECRETE AMERICANE BĂNUIESC ROMÂNI CĂ S-AR FI ANTRENAT ÎN TABERE AL-QAIDA

Zeci de europeni, inclusiv din România, s-au antrenat în tabere de terorism din regiunile tribale pakistaneze în ultimele luni. Informaţia apare în cotidianul New York Times. Jurnaliştii americani citează surse din cadrul serviciilor de informaţii americane, care se tem cã acesta este începutul unui nou tip de terorism afiliat al-Qaida.

Oficialii americani cred că teroriştii, recrutaţi în Europa, au fost antrenaţi pentru a comite atacuri asupra unor ţinte europene şi posibil chiar din Statele Unite. Presupuşii terorişti ar proveni din Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Germania, România şi Estonia. Americanii spun că există dovezi că anumiţi recruţi europeni au început deja operaţiunile.

Doi dintre suspecţii arestaţi în septembrie 2007, pentru că au încercat să ucidă soldaţi americani din Germania, erau de naţionalitate germană şi fuseserră antrenaţi în Pakistan.

ZECI DE IMIGRANŢI AU PROTESTAT LA MADRID FAŢĂ DE DIRECTIVA EUROPEANĂ PRIVIND EXPULZĂRILE

Zeci de imigranţi din afara uniunii europene au protestat la Madrid faţă de directiva care prevede expulzarea dar şi posibilitatea reţinerii lor vreme de 18 luni, fără a fi acuzaţi. Mai mult chiar şi copiii pot fi reţinuţi, în baza textului adoptat de Uniunea Europeană pe 18 iunie. În semn de nemulţumire, imigranţii au scandat lozinci şi au afişat bannere inscripţionate cu mesaje anti-UE.

„Niciun om nu e ilegal” sau „Jos cu directiva rasistă”. Sunt doar câteva din afişele postate la Madrid, în timpul mitingului extracomunitarilor. Ei sunt nemulţumiţi că riscă acum să fie trimişi în ţările lor de origine, după adoptarea directivei europene privind imigraţia ilegală.

Criticată de numeroase organizaţii neguvernamentale, directiva vizează în special să faciliteze repatrierea voluntară a străinilor cu situaţie ilegală, dar prevede şi posibilitatea de a-i expulza, precum şi o interdicţie de cinci ani de intrare în Uniunea Europeană după expulzare. În caz contrar, extracomunitarii riscă să fie reţinuţi chiar şi de 18 luni fără a fi comis vreo ilegalitate.

SPANIOLII CONSIDERĂ PIAŢA IMOBILIARĂ ROMÂNEASCĂ CEA MAI ATRACTIVĂ DIN ESTUL EUROPEI

Spaniolii vor să investească în construcţii în România, pe care o consideră cea mai atractivă ţară din Europa de Est. La Madrid, se organizează chiar conferinţe pe tema oportunităţilor de afaceri în România. Oamenii de afaceri spanioli află că găsesc în ţara noastră o piaţă mare, terenuri şi mână de lucru ieftină. Piaţa imobiliară românească se află în atenţia constructorilor spanioli, mai ales că piaţa spaniolă trece prin momente grele. 20 de firme spaniole au investit deja peste un miliard de euro în mai multe oraşe din ţară.

Până în prezent Capitala şi zonele din jur au fost preferate de firmele spaniole. Spaniolii sunt sfătuiţi de firmele de consultanţă să investească şi în alte oraşe româneşti. O firmă spaniolă a ales să investească la Sibiu 22 de milioane de euro şi construieşte deja un cartier de locuinţe. Preţurile pornesc de la 37.000 de euro, susţin spaniolii.

Euronavetiştii din Spania ies la peţit în ziare

Singurătatea şi dorul de ţară îi determină pe mulţi români, plecaţi la lucru în Spania, să-şi caute jumătăţile prin ţara toreadorilor. Nu vor iubiri de telenovelă, ci tânjesc tot după „borşul de acasă“.

Dau anunţuri într-un ziar destinat diasporei, în căutarea unor compatrioţi la fel de singuri ca şi ei. Numai anul trecut, la Madrid, s-au căsătorit peste 500 de români.

Examenul de bacalaureat începe luni

Examenul de bacalaureat din acest an, la care s-au înscris aproximativ 230.000 de absolvenţi ai clasei a XII-a, începe luni cu proba orală la Limba şi literatura română.

Absolvenţii clasei a XII-a vor susţine probele de la bacalaureat în cele 674 de centre de examinare organizate la nivel naţional. Prima probă orală a examenului de bacalaureat - Limba şi literatura română - se va desfăşura în zilele de 23 şi 24 iunie. Probele orale sunt eliminatorii.

Candidaţii vor intra în sala de examen în ordinea afişată la centrele de examen, respectându-se ora prevăzută de comisie pentru fiecare grupă.

Examinarea la probele orale şi practice se realizează de către doi profesori de specialitate, membri ai comisiei, în prezenţa a cel puţin trei candidaţi.

Fiecare profesor evaluează răspunsul candidatului de la probele orale şi practice cu note întregi de la 1 la 10, în funcţie de baremul de evaluare, astfel încât diferenţa dintre notele celor doi profesori evaluatori să nu depăşească un punct. Nota finală la proba respectivă se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate de cei doi examinatori.

Subiectele pentru probele orale au un grad de complexitate care permite tratarea lor integrală în maximum 10-15 minute. Un candidat se consideră “promovat” la proba orală, respectiv practică dacă a obţinut minimum nota finală 5. Candidatul care a obţinut o notă sub 5 sau nu s-a prezentat la o probă orală este declarat “respins”, respectiv “neprezentat” şi nu mai participă la probele următoare.

La probele orale şi practice nu se admit contestaţii, cu excepţia probei de dicteu melodic şi armonic de la profilul artistic - muzică.

Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar (CNCEIP) a elaborat şi publicat, pe site-ul subiecte2008.edu.ro, modele de subiecte pentru probele orale la Limba engleză, Limba franceză, Limba germană modernă, Limba şi literatura germană maternă, Limba şi literatura croată, Limba şi literatura italiană, Limba şi literatură maghiară, Limba şi literatura română, Limba şi literatura slovacă - profil real şi uman, Limba şi literatura spaniolă, Limba şi literatura turcă maternă - profil teologic şi pedagogic, Limba şi literatura turcă modernă, Limba şi literatura bulgară - profil uman, Limba şi literatură sârbă - profil real şi uman, Limba şi literatură ucraineană, Limba rusă şi Limba rusă pentru minorităţi.

Probele orale vor continua în zilele de 24 şi 25 iunie cu Limba şi literatura maternă, respectiv 25 şi 26 iunie - Limba şi literatura modernă.

Prima probă scrisă de la bacalaureat este la Limba şi literatura română şi va avea loc vineri, 27 iunie. Urmează proba la Limba şi literatura maternă, în 30 iunie, proba obligatorie a profilului, în 1 iulie, o probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării (scrisă sau practică) - în 2 iulie, o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare corespunzătoare specializării (scrisă sau practică) - în 3 iulie.

Lucrările candidaţilor la probele scrise vor fi evaluate în 137 de centre zonale de evaluare.

În 5 iulie vor fi afişate rezultatele (până la ora 16.00) şi vor putea fi depuse contestaţii (între orele 16.00 şi 20.00). În perioada 7 - 8 iulie este programată rezolvarea contestaţiilor, iar în 9 iulie vor fi afişate rezultatele finale.

A doua sesiune a examenului de bacalaureat este programată între 18 august şi 1 septembrie.

Toţi elevii care au promovat ultima clasă de liceu, învăţământ liceal de zi, seral sau cu frecvenţă redusă au dreptul să dea examenul de bacalaureat.

Candidaţii proveniţi din învăţământul de stat au dreptul să susţină examenul fără taxă de cel mult două ori. Absolvenţii care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obţinut media 10, primesc diplomă de merit.