Un bebeluş român a murit într-o creşă neautorizată

O fetiţă de doar trei luni a murit în timp ce se afla într-o creşă neautorizată, care funcţiona într-un apartament din oraşul Vinaros, Castellon.
Potrivit primelor investigaţii, copilul de naţionalitate română ar fi decedat subit, funcţiile vitale încetinindu-i-se, până s-au oprit. Urmează să se efectueze autopsia, pentru a stabili cauza morţii bebeluşului.

La creşa unde s-a produs tragicul incident se mai aflau încă opt copii.

Creşa a fost închisă, neavând licenţă de funcţionare, după cum a precizat primarul oraşului, Jordi Romeu.

Şomerii din regiunea Catalunya nu vor să fie căpşunari

Şomerii din Lleida, Catalunya, nu se înghesuie să lucreze în campania agricolă din această primăvară. Preferă să rămână în şomaj decât să culeagă căpşune.
Biroul pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Catalunya a luat legătura cu mai mult de 9.000 de persoane aflate în şomaj pentru a le oferi un loc de muncă în agricultură.

Dintre acestea, doar 2.600 au acceptat oferta. Pentru acest an, agricultorii din zonă vor avea nevoie de aproximativ 6.200 de muncitori pentru a duce la bun sfârşit campania de culegere a fructelor, în special a căpşunelor din Lleida.

Cu toate acestea, Secretariatul pentru Imigraţie din cadrul Sindicatului Muncitorilor din Spania (UGT) a insistat ca angajatorii să ofere locurile de muncă din agricultură doar şomerilor din zonă şi să nu mai angajeze muncitori din alte ţări. La ora actuală, în Catalunya există 450.000 de şomeri, dintre care 20.000 în Lleida.

Minoră, obligată să se prostitueze ca să-şi plătească biletul pentru Spania

Doi spanioli şi un român sunt acuzaţi că au obligat o tânără româncă să se prostitueze pentru că le datora 500 de euro.
În data de 11 martie, Judecătoria din La Rioja va da senţinţa pentru cei trei bărbaţi acuzaţi că ar fi obligat o tânără de 17 ani să se prostitueze.

Motivând că le datorează 500 de euro, preţul călătoriei din România în Spania, doi spanioli şi un român au obligat o minoră să întreţină relaţii sexuale cu mai mulţi bărbaţi, pentru a-şi recupera banii.

Faptele s-au petrecut în localitatea Rincon de Soto, La Rioja, în urmă cu trei ani, când tânăra româncă şi mama acesteia au fost aduse în Spania de către un compatriot.

Odată ajunse aici, românul a reţinut paşaportul minorei, pe vremea aceea în vârstă de 17 ani, obligând-o să se prostitueze într-un club de noapte. După o săptămână de calvar, fata a reuşit să fugă şi să depună un denunţ la poliţie.

Vinde castele gonflabile la preţul unei case

Un compatriot a reuşit, în cinci ani, să parcurgă drumul de la un simplu angajat la coproprietarul unei firme spaniole. La 18 ani, Iovi Ioan Kutleak, originar din Timişoara, a ajuns în Spania, deşi iniţial dorea să emigreze în Portugalia.
Un an a lucrat ca ospătar în Alicante, după care s-a mutat în oraşul Les Coves, Castellon. „Aici l-am cunoscut pe Daniel Foudrain, proprietarul firmei de construcţii de parcuri de distracţie, unde am lucrat cinci ani”, spune Iovi, acum în vârstă de 26 de ani.

La început, tânărul picta castelele şi toboganele gonflabile, dar, cu timpul, a ajuns să fie omul de încredere al patronului şi şeful echipei de muncitori. „În luna septembrie a anului trecut am semnat actele prin care eu am devenit asociatul său”, adaugă bărbatul.

La firma „Espiritu del juego”, toţi angajaţii sunt de naţionalitate română, angajaţi de către Iovi. Fabrica este singura din Europa care vinde parcuri de distracţie de dimensiuni foarte mari. 95% din produsele fabricate sunt destinate vânzării în străinătate, mai ales în Franţa. „Cel mai mare castel vândut, de peste 13 metri lungime, a costat 120.000 de euro, mai scump decât un apartament în Castellon”, adaugă românul.

Chiar dacă Spania trece prin momente dificile din punct de vedere economic, fabrica primeşte aceleaşi comenzi ca întotdeauna. „Nouă nu ne-au scăzut vânzările. Nu avem probleme, deocamdată, deoarece micuţii au nevoie de locuri de joacă, indiferent de criză”, explică Iovi.

Pedofilul bănuit că “a închiriat” un copil român, bătut de puşcăriaşi

Un bărbat în vârstă de 37 de ani, de origine română şi naţionalitate belgiană, arestat preventiv de poliţia din Soria pentru o posibilă agresiune sexuală asupra unui copil de doi ani şi jumătate, a fost bătut de ”colegii” din închisoare.

În cursul zilei de ieri, la doar cinci zile de la intrarea acestuia în penitenciar, bărbatul a fost agresat în timpul micului dejun.

Surse din cadrul penitenciarului din Soria au declarat presei locale că deţinuţii, aflând motivul pentru care a fost reţinut belgianul, s-au adunat în jurul lui, în timpul pauzei pentru micul dejun, şi l-au lovit de mai multe ori cu o bâtă.

Deţinutul a primit îngrijiri medicale, iar în prezent se află în afara oricărui pericol.

Românul a fost arestat preventiv de către poliţia din Soria după un denunţ depus de către proprietarul motelului în care era cazat bărbatul.

Conform declaraţiilor, acuzatul a petrecut mai multe nopţi în camera de motel cu un minor în vârstă de doi ani şi jumătate, fiind suspect de abuz sexual asupra copilului.

Acuzaţiile o includ şi pe mama minorului, despre care se bănuieşte că ar fi „închiriat” copilul infractorului.

“El Mundo” :”Poliţia de la Madrid a avut normă lunară de imigranţi ilegali arestaţi”

Comisariatele din Madrid au negat recent că ar fi primit ordin de la conducerea Unităţii de Coordonare Operativă Teritorială să aresteze lunar un anumit număr de imigranţi ilegali.

Însă ziarul ”El Mundo” a dezvăluit ieri că agenţii de la secţiile de Poliţie Locală din zonele Villa de Vallecas şi Fuencarral el Pardo aveau ordin să aresteze în fiecare lună câte 35 de imigranţi care încalcă Legea Străinilor.

Colegii lor din Aeroportul Barajas şi Retiro aveau ordin să aresteze câte 50 fiecare, cei din Alcobendas şi San Sebastián de los Reyes, 56 fiecare, iar cei din Coslada şi San Fernando, câte 30.

De asemenea, poliţiştii din Chamartin au primit ordin să reţină 100 de imigranţi ilegali pe lună, cei din Puente de Vallecas, 75, colegii lor din Hortaleza, 70, iar cei din Aranjuez, 30.

Ministrul de Interne spaniol, Alfredo Perez Rubalcaba, a negat faptul că agenţilor li s-a impus să aresteze un anumit număr de imigranţi.

“Multe comisariate îşi propun să reţină un anumit număr de persoane care încalcă Legea Străinilor, dar acest lucru nu le-a fost impus. Din contră, ministerul a interzis astfel de practici”, a declarat Rubalcaba.

Scade numărul străinilor care lucrează pe cont propriu

Numărul străinilor care lucrează pe cont propriu în Comunitatea Madrid a scăzut alarmant în ultimul timp.

Conform Federaţiei Muncitorilor pe cont propriu (UPTA), pe parcursul lunii ianuarie, 22.048 dintre străinii care lucrau s-au retras din sistemul serviciilor de Asigurări Sociale spaiole, ceea ce presupune o medie zilnică de 711 persoane care au încetat să lucreze.

La finalul lunii ianuarie 2009, dintr-un total de 1.876.358 de străini care-şi plăteau cotizaţiile către Asigurările Sociale din Spania, doar 216.814 erau persoane care lucrează pe cont propriu.

Dintre acestea, 37.832 erau cetăţeni români.

La nivelul Comunităţii Madrid sunt înregistraţi 38.078 de străini, care lucrează pe cont propriu, 11.100 dintre aceştia fiind români.

15.000 de societăţi se apropie de faliment

15.000 de companii spaniole sunt pe punctul de a se închide din motive financiare, conform declaraţiilor preşedintelui Camerei de Comerţ din Madrid, Salvador Santos Campano, făcute în cadrul unei întruniri despre finanţarea proiectelor societăţilor din Comunitatea de Madrid.

”Nu putem să rămânem impasibili în faţa unei realităţi crunte: 15.000 de firme sunt deja într-o situaţie iremediabilă, urmând a fi închise din cauza problemelor financiare.

Dacă guvernul nu va aplica măsurile necesare pentru a evita acest lucru, vor fi şi mai multe firme falimentare, pentru că patru din cinci întreprinderi mici şi mijlocii care au cerut băncilor credite în ultimele trei luni, au întâmpinat probleme grave”, a declarat Santos Campano.

El nu a ezitat să atace guvernul condus de Jose Luis Rodriguez Zapatero, precizând că fondurile alocate întreprinderilor mici şi mijlocii pentru depăşirea crizei sunt mici, doar 113,6 miloane de euro, dintr-un total de 10 miliarde de euro.

Conform unei înţelegeri între Camera de Comerţ şi Banca Caja Madrid, firmele madrilene vor beneficia în curând de un credit total de 2,25 miliarde de euro.

Alcala de Henares: Parohiile strâng semnături pentru deschiderea unui adăpost social

Parohiile din Alcala de Henares strâng semnături pentru a cere primăriei locale deschiderea unei cantine sociale şi a unui adăpost social pentru persoanele care nu au unde dormi.

Duminica trecută, la o biserică situată în cartierul ”Reyes Catolicos”, s-au strâns primele semnături, iar procesul va continua până la sfârşitul săptămânii.

În cartierul amintit locuiesc foarte mulţi străini şi persoane în vârstă, principalele categorii sociale afectate cel mai puternic de criză.

Preotul bisericii, Jose Luis de la Cruz, a solicitat o întrevedere cu primarul Bartolome Gonzalez pentru a-i prezenta situaţia.

Jose Luis de la Cruz este de părere că actuala cantină socială, ce oferă zilnic aproximativ 20 de porţii de mâncare, precum şi adăpostul social care are o capacitate de cazare de 16 persoane, sunt insuficiente pentru a face faţă valului de cereri din ultimul timp.

Drama unor români a scos locuitorii unui sat pe străzi

Moartea, într-un incendiu, a cinci compatrioţi a generat un puternic val de emoţie în rândul populaţiei din Miranda de Ebro. Tragedia a generat o impresionantă reacţie de solidaritate din partea spaniolilor faţă de rudele victimelor. Sute de oameni au ieşit în stradă la înmormântarea celor cinci.
În dimineaţa zilei de joi, 19 februarie, un incendiu produs într-un apartament din centrul vechi al oraşului Miranda de Ebro avea să schimbe planurile celor 40.000 de locuitori pregătiţi pentru Carnaval, cea mai importantă sărbătoare din an.

În incendiu şi-au pierdut viaţa micuţul Radu, în vârstă de trei ani, şi sora lui, de un an şi jumătate, părinţii şi mătuşa lor, toţi de etnie rromă. În semn de solidaritate, primarul a decretat trei zile de doliu oficial. Parada Carnavalului, programată la numai o zi după moartea românilor, a fost de asemenea amânată.

În apartamentul incendiat locuiau soţii Floriana şi Varga Radu cu cei doi copii, fratele lui Varga cu soţia sa, bunicul Florianei şi un prieten, Radu Boţiu, cel care a încercat zadarnic să-i salveze pe micuţi. „N-am putut să ajung la copii din cauza flăcărilor”, îşi reproşează, şi acum, bărbatul, deşi încercarea sa ar fi fost în zadar.

Au murit îmbrăţişaţi

Varga a decedat la o zi după ce a fost scos din incendiu. „Când au ajuns pompierii, era în moarte cerebrală. Ar fi putut să se salveze, dar s-a întors după copii. Corpul lui a fost găsit ars peste cel al fetiţei, încerca s-o protejeze de flăcări”, explică bunicul.

Cei cinci români au fost îngropaţi în cimitirul localităţii, iar cheltuielile de înmormântare le-a suportat primăria. Ion Avram, tatăl Florianei, spune că fără ajutorul primarului nu ar fi putut trece prin aceste momente tragice. „Mi-am pierdut fiica, doi nepoţi şi un ginere. Este o lovitură grea. Cei de la Crucea Roşie ne-au dat o sală pentru priveghi”, spune Ion.

„ingrijeau puţinul pe care-l aveau”

Românii erau cunoscuţi în cartier, unde se mutaseră acum 10 luni. „Îi întâlneam mereu pe străzi, munceau ce găseau. De multe ori, tatăl copiilor mă ruga să-i schimb banii mărunţi la bancă. Îmi dădea un pumn de monede, fără să le numere, avea încredere”, explică Francisco Berdio, unul dintre vecini. Paco, patronul unui bar din apropiere, este încă şocat.

„Veneau zilnic la mine în local. Unii au zis că trăiau în condiţii precare. Nu e adevărat. Îngrijeau puţinul pe care-l aveau. Apartamentul era foarte vechi, dar atât şi-au permis,” explică spaniolul.

„Erau de-ai noştri, nu străini”

Primarul oraşului a fost alături de familie încă de la aflarea veştii. „Mi-am anulat întâlnirile programate pentru acea zi ca să pot acorda sprijin familiei îndurerate”, explică Fernando Campo. În Miranda de Ebro locuiesc 600 de români, dintre care o bună parte sunt rromi. Lucrează în construcţii sau vând fier vechi.

„Au început să vină prin 2003. N-am avut niciodată probleme cu ei”, spune Campo. „Am plâns moartea celor cinci ca pe a oricărui alt locuitor al oraşului meu. Îi consider mirandezi. În zilele de priveghi, românii au fost mai uniţi ca niciodată, solidarizându-se exemplar în faţa tragediei. Aceste zile ar fi trebuit să fie pline de culoarea şi de bucuria carnavalului, însă au fost pline de durere şi solidaritate”.

Chetă pentru repatrierea unei conaţionale

În Najera, La Rioja, un alt gest de solidaritate spaniolă faţă de tragedia unor români. Pe 18 februarie, Monica Bogdănesc, 40 de ani, a decedat în urma unui atac cerebral.

Cu ajutorul spaniolilor, rudele au strâns cei 4.250 de euro necesari pentru repatrierea corpului. „Am pus puşculiţe cu poza ei în baruri şi în patru zile am strâns 2.500 de euro. În plus, bătrânii la care lucra au dat 700 de euro, iar biserica, 285.

Restul am pus noi, rudele”, spune Crina Mihnea, verişoara decedatei. „Doar cei de la Consulat au zis că nu ne pot ajuta”, adaugă ea.